- placere
- нравиться, быть приятным, угодным, решать, определять, quod testatori placuisse approbabitur (1. 78 § 1 D. 32. 1. 41 § 4 D. 40, 5. 1. 1 pr. D. 2, 14. 1. 9 § 1 D. 2, 15. 1. 1 § 3 D. 20, 1. 1. 41 § 2 D. 22, 1);
placitum pretium (1. 9 C. 4, 38. 1. 28 § 4 D. 40, 5. cf. 1. 20 § 6 D. 5, 3. 1. 1 pr. D. 14, 6. 1. 1 pr. D. 1, 4. 1. 66 pr. D. 31);
iudicanti placuit (1. 14 § 4 D. 38, 2);
placet, placebat, placuit, о мнениях юристов, быть того мнения, что, полагать (1. 36 § 1 D. 1, 7. 1. 3 pr. D. 4, 4. 1. 41 D. 12, 1. 1. 70 D. 18, 1. 1. 7 § 14 D. 26, 7. 1. 6 § 1 D. 39, 3). Placitum (subst.);
a) соглашение, желание (1. 1 § 2 D. 2, 14. 1. 74 pr. D. 21, 2);
fidem adhibere placitis (1. 7 D. 17, 1);
contra plac. facere, petere etc. (1. 16 D. 2, 15. 1. 4 pr. D. 8, 1. 1. 26 § 4 D. 23, 4. 1. 96 § 2 D. 46, 3);
plac. divisionis (1. 45 D. 2, 14);
transactionis (1. 7. 17 C. 2, 4);
b) правило, постановление = constitutio s. 2 - 4, напр. placita iuris (1. 12 C. 6, 50. 1. 23 C. 9, 9);
legum (1. 5 C. 8, 10);
Principum (1. 4 C. 6, 24. 1. 1 C. 8, 24).
Латинско-русский словарь к источникам римского права. Изд. 2-е, дополненное. - Варшава, Типография К. Ковалевского. Ф.М. Дыдынский . 1896.
Смотреть что такое "placere" в других словарях:
plăcere — PLĂCÉRE, plăceri, s.f. 1. Acţiunea de a plăcea şi rezultatul ei; stare afectivă, fundamentală, determinată de satisfacerea unor tendinţe, a unor cerinţe vitale; sentiment sau senzaţie de mulţumire, de bucurie, provocate de ceva care satisface… … Dicționar Român
placere — index interest Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 … Law dictionary
placere — PLÁCERE s. f. v. place. [DMLR] Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: Neoficial … Dicționar Român
Placere — Stille, sætte … Danske encyklopædi
placere — (vb.) È l effetto emozionale cui tende l oratore, che mira alla piacevolezza ( delecatre) dell orazione per infulenzare l arbitro della situazione. Anche il compito dell attore che piace al pubblico e raccoglie gli applausi. delectare,… … Dizionario di retorica par stefano arduini & matteo damiani
placere — pla|ce|re vb., r, de, t … Dansk ordbog
PLAISIR — Le plaisir occupe une place décisive dans la culture occidentale, où il engage d’abord tout l’édifice moral . Faut il l’éviter, le rechercher, le situer, le doser? Tel est l’objet de la réflexion populaire, mais aussi des raffinements… … Encyclopédie Universelle
plaire — [ plɛr ] v. tr. <conjug. : 54; p. p. inv.> • 1050; l inf. plaire a remplacé plaisir (cf. 1. plaisir), d apr. faire, ou d apr. le futur je plairai I ♦ V. tr. ind. Être une source de plaisir pour (qqn), être au goût de (qqn). A ♦ (Personnes)… … Encyclopédie Universelle
poftă — PÓFTĂ, pofte, s.f. 1. Dorinţă puternică de a face sau a obţine ceva; năzuinţă, dispoziţie, chef, plăcere. ♢ loc. adv. Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere. ♢ expr. A şi (mai) pune pofta n cui, se spune pentru a arăta că cineva este… … Dicționar Român
deliciu — DELÍCIU, delicii, s.n. Plăcere deosebit de mare; desfătare. ♦ fig. (fam.) Lucru, fiinţă încântătoare. – Din lat. delicium, fr. délice. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 Deliciu ≠ aversiune, oroare, repulsie, scârbă Trimis de… … Dicționar Român
neplăcere — NEPLĂCÉRE, (2) neplăceri, s.f. 1. Stare sufletească sau fiziologică produsă de ceva neplăcut; lipsă de plăcere, p. ext. de simpatie pentru ceva sau pentru cineva; silă, dezgust. 2. Necaz, supărare, nemulţumire îndurate de cineva. – Ne + plăcere.… … Dicționar Român